My rules.

1*I can't and don't want to hate .

2*I don't want and can't hate.

3*I love being human. 


4*I will always love more.

18 sept - prea mult ceai verde

Siiii mi`a fost pus capac; adevarul vine cand nu te astepti si de la cine nu crezi. Sii stiti ce? Stiu ca ma grabesc si stiu ca ma pricep sa ma grabesc si sa fac lucurile sa mearga prost. Dar nu ma pricep sa ma grabesc si sa stiu sa le fac bine.. vi se pare cunoscut? Daca da pentru ca imi stiti povestea sau poate voi sunteti asa sau poate aveti pe cineva care e asa!

Cand un adevar iese la suprafata si il afli cand nu mai aveai nici o speranta, e ca un izvor minune intr`un desert; o incantare! dar exemplul acesta nu poate suporta si alte intelesuri .. ah ce greu e sa scrii ceea ce gandesti.. parca in minte un cuvant desemneaza totul iar cand e scris.. parca nici o valoare nu mai are!


Spun mai bine ceea ce gandesc cu fara glas.. as prefera sa nu se afle..ar fi confuzie totala..oare? E atat de greu sa te abtii de la a spune ce simti si totusi uneori fac din asta o arta..O arta care cade usor cand pur si simplu vad ca din cealalta parte vine adevar..Cum sa mint cand mi se ofera adevar? Am incercat, e groaznic..Ma simt un tradator nemernic.

Si daca menirea mea nu e sa mint oameni si nici sa ii tradez si nici sa ii iubesc fara sa le spun, care o fi ?Caci daca ii iubesc totusi dar fara sa le spun, poate fac o greseala si ... poate fac si o greseala spunandu`le! care o fi varianta corecta? sau nu e asta menirea mea?

Ma gandesc ca daca iti e dat sa faci ceva descoperi si nu ai dileme.. Asadar cand ai dileme ,sa nu fie oare acela scopul tau? Pare in regula varianta asta.. totusi Dumnezeu a facut oameniil apoi le`a aratat si bune si rele dar interzicandu`le sa manance din pomul oprit, i`a pus in dilema: "o fi bine sau rau pt noi daca muscam din marul oprit?" Atunci inseamna ca ei nu trebuiau sa manance din pom deoarece el constituia o dilema.Dar binele nu era o dilema: traiau nestingheriti fara rusine si nu se gandeau sa se rusineze, deci nici o dilema adica asta le era dat: sa nu se rusineze , fiind goi.

Asadar Adam si Eva nu au descoperit raul ci l`au ales. Lor nu le era scris nimic: Dumnezeu din iubire ne`a lasat sa alegem nu sa fim marionetele Lui .. Orice alegi tu si nu descoperi pee moment fara sa alegi ,iti va dauna! Deoarece nici o alegere nu e buna pentru toata viata fiindca asta ar insemna ca viata sa nu ti se schimbe asadar acea alegere va deveni inutila fericirii tale cand vei trai diferit. [excluzand tutunul&stuff : sa te lasi de tigari&stuff e bine indiferent de viata pe care o duci!!!]

Dans ma vie..

In viata mea exista un lucru atat de trist dar atat de necesar, incat as fi preferat sa nu existe asa ceva in constiinta mea. Nici constiinta n`as fi vrut sa am..Ar fi fost mai simplu sa fiu robot. Mi`a fost dat sa fiu om.. De ce?? De ce sa nu fi fost si eu animal ? animalele nu se tradeaza ,aceeasi specie nu se tradeaza..Aceeasi specie se ajuta..desi uneori se lupta pentru teritoriu,e normal. Dar intr`o prietenie nu se fac lucruri murdare.. Un caine ii este credincios omului pana moare chiar poate cainele moare de dorul stapnului dar nu`l va trada. Un om si un caine? Omul vede alt caine si se ataseaza si de ala si uita de primul.
De asta spun ca ceea ce mi s`a dat as fi preferat sa fie altcumva,as fi preferat sa duc o viata de protector pentru familia mea decat sa nu mai termin sa caut o familie.

Ce te costa sa intrebi?

Oare sunt asa puternica pe cat par? Oare cred tot ce spun ? Oare chiar am puterea sa nu stau in loc? Chiar sunt ceea ce spun? Oare am infundat canalele acelor ganduri ? Oare chiar totul e asa cum pare?[ multi vor spune nu insa nici nu au habar la ce ma refer].

Oare asa de simplu e ? Oare atat de frumoasa e viata? Asa de simpla?? Asa e iubirea? Asa te mint oamenii? Asa te dezamagesc? Chiar atat de trecator e totul? Asa de repede se instaleaza obisnuinta? Atat de repede inlocuiesti pe cineva? Asa de scurta e o zi? Oare acum ceva timp nu era mai lunga? Oare exista cineva care sa le stie pe toate?Ce inseamna sa ai totul? Ar fi cineva fericit cu ceea ce isi doreste?

Sigur nu am omis ceva? Chiar am zis tot??Atat a ramas din ce era? Doar cuvinte ? Doar amintiri care nici nu dor? Asa simplu e sa te rogi? Asa bine e cand marturisesti totul? Oare?

Ramas bun fara regrete.

Cate dovezi am ca noi am fost acolo si acolo. Dar nu am nici o dovada ca ceea ce credeam eu chiar a existat.

Un gol ce trebuie umplut exista ca dovada a nestatorniciei tale..iscusinta minciunilor tale..

Nimic din viata nu`i pierdut decat cand renunti ; caci oferi libertate si libertatea alege sa nu te astepte, fiindca a vazut ca nu meriti, lantule.

Nimic nu`i ceea ce pare, imi spun din nou si am dreptate..

Pleaca si nu te mai intoarce, ma dezic de tine, considera ca daca am aflat ca ai mintit , nu am fost niciodata a ta ci a minciunilor tale. Pleaca si uita tot, flacara s`a stins, drumurile au ramas cu aceleasi mizerii pe jos, nici o urma de noi.. poate doar trecatori sa`si aminteasca vag de noi insa nimic mai mult. Ce dovezi avem ca "am existat" amandoi si ca nu am fost doar tu si eu ? Nici una; caci daca imi vorbesti, incredere in tine nici gand.

Nu mai am nevoie sa ma sprijin pe umarul tau cand imi pot cumpara un baston!

Flirtand cu dragostea.

Dragostea e asa oarba.. da cu capul in toti stalpii si se roaga cu evlavie sa il evite pe urmatorul..

Dragostea e o naiva..stie stalpii aproape si totusi merge pe acelasi drum incredintandu`se iubirii ei ca o va feri.. iar daca iubirea ei nu o face, ea ii gaseste scuze.

Dragostea e o trecatoare.. vine,bea,mananca in vietile tuturor si pleaca[infruntand stalpii]..

E o prietena, caci dupa ura ea mangaie suflete si le da sperante.

Dragostea e o luptatoare dar nu se bucura mereu de victorie, caci oamenii nu ii inteleg menirea si mai ales, nu o ajuta.

Dragostea e o darnica ..ea da cate o parte din ea tuturor si nu cere inapoi.

Dragostea desi depinde de noi sa castige, nu se supara pe noi cand da gres; se invinovateste tot pe ea, mustrandu`si slabiciunile.

Mi`e cu atat mai greu cu cat iubesc vocea ce sparge linistea dureroasa pe care o lasa ganditul la viitor.

E cu atat mai greu cat simt inimile arzand in chinuri infernale.

Sunt o lumanare mergatoare;sunt un fir de iarba calcat sub talpa. Strig si cer ajutor pretitindeni, tip de durere si nu ma aude nimeni..disperarea mea e muta.

Daca va trebui sa uit, va trebui sa plec de pe planeta asta, va trebui sa mor si sa renasc , ca un Pheonix dar din cenusa altuia , caci cenusa mea e plina de amintirile mele si moartea inseamna sansa la un nou inceput.

La el sunt toate visele mele, toate cuvintele..amitirile. E ca si cum as fi trait toata viata numai in el si acum sunt data afara; n`am nimic in suflet deosebit de el. Poate cineva sa traiasca in modul asta? Poate cineva sa refaca ceva ce nici nu stie cum arata?

Nu vreau sa trec pe vreo alee si sa imi spun ca acum ceva timp eram "noi" , n`as suporta verbul asta nenorocit la plural "eram". n`as suporta nimic care a fost si nu mai e  .