Ma simt tradata de propriile membre..precum si de cele adoptate[da,zic adoptate fiindca le`am adoptat si ma dor daca le ranesc ca si cum m`as fi nascut cu ele
De ce de propriile, pentru ca ma lasa sa privesc,ating,simt,miros,gust ceea ce nu mi`e bun..poate si ele sunt imbatate de atatea promisiuni si disperari ,scuze si tot. Insa tot ma simt tradata.
Incercari ale tale de a ma departa de timpul tau ,vad ca incep a da roade; nimic nu mai e ce a fost..dar oare a fost vreodata ceva?Nici asta nu mai stiu, vezi ?

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu